14 ianuarie 2010

...cu timpul

Timpul...Ce cuvand simplu si parca atat de impunator...Ce multe depind de el...Reusite. Esecuri. Viata... "Timpul le rezolva pe toate", spune o vorba. Dar oare noi reusim sa le rezolvam pe toate la timp?... Tu ce ai schimba la tine din timpurile trecute? Cat de mult ti`ar influenta viata, secunda aia...transformata subit in zile, saptamani, poate chiar ani...?

Mereu as schimba cate ceva la mine, privind inapoi. Chiar si secunda trecuta...probabil ca as transforma`o in altceva...Poate mi`ar fi placut sa rad; sau sa privesc in ochi persoane dragi...Iar cand radeam? Mi`ar fi placut oare sa plang?...sau poate chiar plangeam. Poate sufletul meu plangea, iar zambetul era doar o simpla expresie a fetei...Sau poate doar o relaxare ciudata a muschilor fetei...

Eu chiar am ras. Din suflet! Nu mereu, dar am ras... iar bucuriile din suflet s`au transformat uneori in lacrimi de fericire, fara a cunoaste o alta modalitate de exprimare a sentimentelor.Da, am si plans...Am plans amar si mi`am plans amarul, totodata! Am transformat minute de viata in clipe vesnice, pe care nici chiar timpul nu mi le mai poate lua vreodata...Am pierdut oameni dragi! Din viata, prin moarte...Din suflet, spre nicaieri...Din dorinta...Din pacate...Din fericire, nici macar o persoana...fie ea chiar si simpla pasagera pe vasul vietii mele, nu va fi data uitarii. Cine a ajuns in suflet, a ramas acolo...chiar daca timpul i`a oferit aripi si a plecat in zbor spre alte locuri, mai mult sau mai putin visate...

Daca as da timpul inapoi, as spune "te iubesc" fara sa fie prea tarziu; As aduce inapoi adierea calduta de primavara din copilarie; As inchide din nou ochii in vechiul autobuz, doar ca sa aud vocile oamenilor; As retrai cu bucurie zilele de vineri din scoala primara, cand asteptam nerabdatoare sa ajung acasa si sa ascult muzica preferata, fara grija testelor, ci cu punerea la cale a zilei de maine; As mai merge macar o singura data pe valea portului, sa vad porumbeii zburand; As aduce inapoi verile copilariei la bunici, cand saream gardul, odata cu saritul peste ora de somn de dupa-masa; As vrea din nou sa simt ploaia calduta si scurta de vara prin bolta plina cu struguri de la poarta, in urma careia se strangea apa pe langa bordura, prin care mergeam desculti cu totii; As vrea sa simt din nou aroma unei gume "Turbo" si sa ma bucur de papusa parfumata; As vrea sa stiu si despre brosa gargaritza din lemn, pe care mama o prindea la puloverul impletit de ea pentru mine; Am cautat`o chiar si atunci dar n`am gasit`o niciodata, pe maimutica mea slabanoaga si dulce, din plus, pe care o plimbam mandra in caruciorul roz, cumparat de tata; As vrea sa simt din nou bucuria pe care am avut`o cand am primit perechea de role la care visam atat de mult...Si macar bucuria uneia din zilele in care ne strangeam toti la florarie, sa ne intrecem; As face inca odata baie in mare noaptea, pentru prima data; As adormi din nou in timp ce se spun povesti la radio, sau mangaiata usor pe cap de mama, in trenurile saptamanale spre intregire; As retrai dimineata aia de vara si rasaritul; Si as vrea sa`i sarut ochii blanzi si somnorosi...

Timpul asta a pus stapanire pe noi...Zilele trec doar pentru a fi taiate din calendar. In sufletul meu, vreau sa raman asa cum eram, sa redevin...nu vreau sa mai fiu cum am fost cat am lipsit din viata mea...

Azi am zambit...Si ieri! Mai vreau si maine...

Un comentariu:

  1. DECI SENZATIONAL!
    SI FIECARE DINTRE NOI SE REGASESTE IN CELE SCRISE MAI SUS!
    BRAVO!

    RăspundețiȘtergere